Life as we know it

Ultimile zile din viata mea au fost cred cele mai grele din cariera mea de mamica. Dece spun asta? Pentru ca in numai cateva zile atat eu cat si copiii mei am facut o laringita atat de urata incat acum nici nu stiu cat va dura sa treaca. A inceput cu Tudor si initial am crezut ca va trece repede, dar a facut o febra imensa, voce deloc, abia respira, ce sa mai un vis!

N-adescarcare tinut mult fericirea si “puternica” de mami a inceput si ea sa se imbolnaveasca ( nu am mai racit de vreo 2 ani aproape) si mi-am zis ” lasa ca mie imi trece repede, bine ca se si
mt copiii mai bine!” Ca de obicei fericirea mea in legatura cu imbolnavitul tine putin, asa ca aseara, dupa ce a dormit vreo ora spre seara, Victor s-a trezit fara suflu.. Fara aer, fara voce, tusea ca un catelus de rau si nu putea respira. Eu imi pierdusem vocea de tot si ma simteam atat de rau incat nici daca ma lovea trenul nu eram in halul ala. M-am simtit atat de vinovata.. l-am separat de Tudor si pe el l-am culcat cu mine, iar Tudorel a stat singur in camera lui. Nimic nu a functionat. Am racit toti 3 in ultimul hal. Singurul care a scapat momentan e tati…

Dupa ce l-am vazut pe Victor atat de moale mi s-a rupt sufletul… E absolut oribil sa nu stii ce sa ii faci unui omulet atat de mic incat sa ii alungi durerea. Abia trecusem peste golul in suflet cand l-am vazut pe Tudor asa….Si-asa in cateva minute ne-am hotarat sa ne imbracam si sa mergem la urgente, chiar daca era imediat miezul noptii. Tremuram toata in masina pentru ca mi-era o mila de Victor si nu ma gandeam decat la ce-i mai rau. Am avut un noroc fantastic.. Am ajuns la urgente si cred ca nu a durat mai mult de 5 minute pana nu ne-a vazut cineva. Nici nu mi-a venit sa cred. Victor a fost cuminte inclusiv la analize si ne miram ca inca are puterea de a fi vesel. Asta pana ne-a vazut un doctor( tot la fel de repede) si atunci a inceput Victor sa cedeze.. tremura tot, ii era frica de ce auzea, ce vedea, era dezbracat pana la piele si a trebuit sa-l bagam la aerosol si s-a zmucit atat de tare si cand am vazut cat de terifiat a fost efectiv m-am inmuiat toata… ziceai ca sunt o leguma. Apoi i-au facut injectie in fundulet si ala a fost apogeul durerii lui. Nu cred ca am mai fost atat de moale si de trista vreodata in viata mea.. Ideea e ca am ajuns la timp si desi am iesit in lacrimi de la urgente stiam ca totul va fi bine intr-un final. Va scriu azi pentru ca dincolo de tristetea mea in legatura cu copilasii mei bolnavi, am fost extrem de uimita si fercita ca generatia noua de medici si asistente se poarta extrem de bine si sunt absolut fantastici! Acum 2-3 ani cand am ajuns cu Tudor la urgente, avea febra 42 si a lesinat… am stat 3 ore la rand pana ne-a bagat cineva in seama iar absolut toate tanticile alea care ar fi trebuit sa se poarte omeneste, numai asta n-au facut.. Dar a trecut si aia si aseara chiar mi s-a umplut inima de bucurie ca in sfarsit exista speranta pentru schimbare… Ne facem noi bine, promit!

 

Vreau sa le multumesc colegilor, cunostintelor, oamenilor care au ales sa aiba meseria asta si care o fac cu drag si dedicare. Sunteti niste suflete demne de lauda, iar in ochii copilului meu n-am vazut teama sau groaza asa cum vazusem la Tudor, semn ca oamenii aia au avut un comportament minunat! Nu va lasati influentati de un sistem defect si infect plin doldora de oameni ipocriti.. atat copiii cat si noi adultii avem nevoie de oameni ca si noi. Sper din tot sufletul sa nu mai trebuiasca vreodata sa-mi vad copiii suferind, desi stiu ca in viata asta nu exista sa nu mai si cazi.

 

Sufletelele mele de acasa rezista eroic, iar eu incerc sa ma refac. Voie buna si atat!

 

Anca.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s